Curtea Constituțională a României (CCR) a luat luni, 17 martie 2025, decizii cruciale privind validitatea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale programate în luna mai. În urma deliberărilor, CCR a menținut hotărârea Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, lidera partidului naționalist S.O.S. România, și a respins contestațiile împotriva candidaturii lui George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), permițându-i astfel să participe la cursa electorală.
Respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă
Diana Iovanovici-Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale controversate și pentru opoziția față de apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, a avut candidatura respinsă de BEC pe motiv că aceste poziții contravin obligațiilor constituționale ale președintelui României. În urma acestei decizii, Șoșoacă a depus o contestație la CCR, însă instanța a menținut hotărârea BEC, confirmând astfel excluderea sa din competiția prezidențială.
Validarea candidaturii lui George Simion
Pe de altă parte, George Simion, liderul AUR, a avut candidatura validată de BEC, în ciuda unor contestații care semnalau, printre altele, faptul că a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova și Ucraina. Aceste contestații au fost respinse de CCR, permițându-i astfel lui Simion să participe la alegerile prezidențiale.
Contextul politic și implicațiile deciziilor CCR
Aceste decizii vin într-un context politic tensionat, marcat de anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut din cauza unor presupuse interferențe externe și încălcări electorale. Inițial, candidatul pro-rus Călin Georgescu câștigase primul tur al alegerilor din noiembrie, însă victoria sa a fost anulată pe fondul acuzațiilor de finanțare ilegală și intervenție rusă.
În urma excluderii lui Georgescu, George Simion a devenit principalul candidat al curentului naționalist. Deși este liderul unui partid de extremă dreapta, Simion și-a nuanțat discursul, declarând că percepe Rusia ca pe o amenințare majoră pentru Europa și că susține unitatea europeană și americană împotriva acesteia. El a subliniat necesitatea investițiilor în apărarea europeană și a afirmat că dorește ca România să rămână aliată cu NATO și SUA.
În ceea ce privește candidatura Dianei Șoșoacă, respingerea acesteia reflectă o poziție fermă a autorităților române împotriva candidaților ale căror platforme politice contravin angajamentelor internaționale ale țării. Opoziția sa față de UE și NATO a fost considerată incompatibilă cu rolul de președinte al României, ceea ce a dus la invalidarea candidaturii sale.
Reacții și perspective
Deciziile CCR au generat reacții diverse pe scena politică. George Simion a salutat hotărârea, considerând-o un pas înainte spre revenirea la democrație și subliniind că „greul abia începe”.
În schimb, susținătorii Dianei Șoșoacă au criticat excluderea acesteia, considerând-o o limitare a dreptului de a alege și de a fi ales.
Alegerile prezidențiale din luna mai se anunță a fi deosebit de disputate, cu o scenă politică fragmentată și cu provocări majore legate de securitatea națională și politica externă. Validarea candidaturii lui George Simion și excluderea Dianei Șoșoacă reflectă eforturile autorităților de a menține un echilibru între diversele curente politice, asigurând totodată respectarea angajamentelor internaționale ale României.
