Sub presiunea timpului și cu un deficit bugetar în creștere, autoritățile române iau în calcul implementarea unor măsuri fiscale dure. Printre acestea, o propunere controversată atrage atenția: introducerea unei „taxe de solidaritate” pentru angajații cu salarii de peste 10.000 de lei și contribuții la sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 2.500 de lei.
„Situația arde, nu avem timp de pierdut”, au declarat surse guvernamentale apropiate negocierilor, în contextul în care Comisia Europeană avertizează că întârzierea reformelor ar putea costa România miliarde de euro.
Negocieri intense pentru salvarea bugetului
La Palatul Cotroceni, partidele parlamentare s-au reunit într-o sesiune maraton pentru a discuta soluții de reducere a deficitului bugetar, care a depășit deja limitele agreate cu Bruxelles-ul. Surse politice afirmă că președintelui i-au fost prezentate zeci de măsuri, dintre care cele mai discutate sunt creșterea contribuțiilor din partea celor cu venituri ridicate și tăierea unor cheltuieli din sectorul public.
Printre propuneri:
-
Introducerea unei taxe de solidaritate pentru salariile brute care depășesc 10.000 de lei lunar. Aceasta ar presupune un procent suplimentar (încă nedetaliat oficial) aplicat doar veniturilor ce depășesc acest prag.
-
Impunerea unei contribuții la sănătate pentru pensionarii cu pensii peste 2.500 de lei. În prezent, aceștia sunt scutiți de plata contribuțiilor de sănătate, indiferent de cuantumul pensiei.
O taxă cu ecouri din trecut
Taxa de solidaritate nu este o idee nouă în peisajul fiscal românesc. În trecut, guvernele au mai discutat măsuri similare, dar implementarea lor a fost amânată sau abandonată pe fondul presiunilor sociale și politice. De această dată însă, contextul economic și avertismentele Bruxelles-ului ar putea înclina balanța în favoarea acestor măsuri.
„Dacă nu acționăm rapid și decisiv, riscăm să pierdem fonduri europene vitale și să intrăm într-un nou ciclu de instabilitate fiscală”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor.
Reacții mixte în societate
Sindicatele și patronatele și-au exprimat deja îngrijorarea. Reprezentanții angajaților susțin că măsurile vor afecta clasa de mijloc și vor descuraja performanța, în timp ce patronatele avertizează asupra posibilelor efecte negative asupra investițiilor și competitivității.
„Se creează o fisură periculoasă între cei care muncesc și cei care primesc. Nu trebuie penalizate veniturile mari, ci încurajată responsabilitatea fiscală și colectarea eficientă a taxelor”, a declarat liderul unui sindicat important din sectorul IT.
Pe de altă parte, economiștii subliniază că măsurile, deși nepopulare, sunt necesare. „Sustenabilitatea bugetară nu poate fi asigurată doar prin împrumuturi. E nevoie de corecții fiscale curajoase, dar echilibrate”, a afirmat analistul economic Andrei Călin.
Presiunea timpului și avertismentul Bruxelles-ului
Comisia Europeană a transmis recent o scrisoare de avertizare Guvernului României, în care atrage atenția asupra derapajelor bugetare. Potrivit documentului, România riscă sancțiuni și pierderea unor fonduri europene dacă nu prezintă, în cel mai scurt timp, un plan credibil de redresare fiscală.
Termenul-limită este așteptat să fie stabilit în următoarele săptămâni, iar implementarea măsurilor – dacă sunt aprobate – ar putea începe chiar din trimestrul al treilea al acestui an.
În perioada următoare, Guvernul urmează să lanseze o consultare publică pe marginea acestor măsuri. Totodată, se pregătește un pachet legislativ care ar urma să fie dezbătut în Parlament în regim de urgență.
Rămâne de văzut dacă „taxa de solidaritate” va deveni realitate sau doar o altă propunere sortită uitării. Cert este că România se află într-un punct critic, unde echilibrul dintre necesitatea fiscală și echitatea socială devine mai important ca oricând.
